Să mă ierte marele Caragiale!
De îndrăzneala de a-l fi plagiat…
Peste cadavre, farsorul calcă pas cu pas, agale
Gogomanii îl privesc tâmpi ca pe un nou Pilat.
Vreau guvernul meu! a strigat Farsorul.
Tinerii frumoși și liberi s-au executat
Doarme liniștit acum poporul…
Contemplând senin destinu-i regizat.
A fost nevoie de o cumplită tragedie
La Colectiv, morții tineri în pasărea de foc,
Renasc tehnocrați în cenușa vie,
Într-un guvern, peste-un popor fără noroc!
Puterea cere tot mai multe victime ,
Pentru a legitima guvern impus de la Bruxelles
Secretul se ascunde în Klaus-time
În CIA, BND, în SRI și el
Farsorul știe… cine-a regizat?!
Cumplita tragedie de la Colectiv!
Poporul mereu e înșelat
Cu expertize întocmite în fictiv
Să mă ierte marele Caragiale!
De îndrăzneala de-al fi plagiat…
Spre viitor privind trecutul mare!
Gogomanii merg ca cetățeanul turmentat.
Vasile Anton Ieșeanu, 29 ianuarie 2016, Iași
