Google întărește puterea fondatorilor

     Google va crea o nouă clasă de acţiuni, pentru a conserva controlul fondatorilor care se află  la  originea  companiei Google.  Compania  încearcă din nou să implementeze măsuri de conservare a controlului lui Larry Page şi Sergey Brin asupra companiei, propunând acţionarilor crearea unei noi clase de acţiuni care ar permite emiterea de noi titluri fără ca fondatorii să rişte diluarea puterii de vot, transmite Bloomberg.

Măsura avansată joi seara de compania care controlează cel mai mare motor de căutare pe internet şi cea mai mare afacere de publicitate online reprezintă un motiv de alarmă pentru organizaţiile care promovează echitabilitatea în guvernanţa corporatistă, care se tem că noua structură va îndepărta şi mai mult acţionarii Google de procesul decizional.

Schimbarea structurii acţionariatului ar crea o nouă clasă de titluri, fără drepturi de vot ataşate.

Page şi Brin nu şi-au ascuns intenţiile de a-şi conserva influenţa asupa companiei chiar şi după listarea acesteia la bursă, în 2004, iar fondatorii vor să-şi păstreze controlul în pofida expansiunii Google.

Noua clasă de acţiuni, a treia în structura Google, ar permite fondatorilor să compenseze angajaţii sau să facă achiziţii prin schimburi de capital fără a-şi dilua propriile drepturi de vot.

Acţionarii ar fi astfel îndepărtaţi de procesul decizional, consideră Charles Elson, director la Centrul de Guvernanţă Corporatistă John L. Weinberg al Universităţii Delaware.

"Drepturile de vot ale acţionarilor sunt destul de limitate la Google. Iar măsura perpetuează această realitate", comentează Elson pentru Bloomberg.

Alături de preşedintele board-ului executiv, Eric Schmidt, cofondatorii Google controlează aproximativ două treimi din drepturile de vot din acţionariat, influenţă conservată după oferta publică iniţială a companiei, din 2004, printr-o structură pe două clase de acţiuni. Clasa A avea deja drepturi mai reduse de vot, iar clasa C, propusă joi seara acţionarilor, nu va oferi deloc acest privilegiu.

Iniţial, structura cu două clase de acţiuni a fost introdusă pentru a apăra compania de presiuni din afară în cazul unor potenţiale investiţii riscante, precum preluarea YouTube sau lansarea sistemului de operare Android pentru smartphone-uri şi tablete PC, notează Page şi Brin într-un comunicat transmis joi de companie.

Noua modificare a structurii întăreşte aceste mecanisme de protecţie, potrivit Google.

Anunţul a fost prezentat simultan cu raportul financiar al companiei pentru primul trimestru al acestui an.

Veniturile Google au crescut în primul trimestru cu 24% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 8,57 miliarde dolari la 10,64 miliarde dolari, iar profitul net a avansat cu 60%, de la aproximativ 1,8 miliarde dolari la 2,9 miliarde dolari.

Sursa: ZF. ro

Umilitoare viaţă de român

                         Românul   nevoiaş este de două ori umilit – odată, fiindcă e sărac şi munca lui pare o repetare monotonă şi zadarnică; în al doilea rând, fiindcă e strivit zi de zi de sfidarea  omului bogat   cu maşinile lui mult  prea luxoase şi libertăţi la care el nu-şi permite luxul, nici măcar  să viseze  şi politicianul veros.  Românul  nevoiaş   visează abia la asigurarea traiului zilnic.                                       Viaţa lui se aseamănă cu  al lui Sisif;  urcă zi de zi fără nici un sens stânca  pe vârful muntelui şi pe care o scapă iarăşi şi iarăşi când s-a apropiat de culme. Munca lui e reluată  de copii săi şi de copii copiilor săi, generaţie după generaţie; viaţa lui se roteşte în cercul vicios al sărăciei , al muncii fără sens şi asemenea  lui  Sisif, nu are  putinţa de a urca nici  măcar stânca până în vârf, nicidecum s-o treacă dincolo  pe culmea însorită a vieţii. În această ordine de idei, viaţa lui devine fără sens, se roteşte, zadarnic,. în acelaşi cerc fără ieşire.

                         Adesea omul nevoiaş se umileşte şi mai mult prin   eşuarea  în alcool şi drog, în timp cel bogatul  căruia orgoliul îi creşte proporţional cu averea, îşi permite  plăceri interzise şi libertăţi proscrise.

                         Să amintim oare aici  şi de aroganţa Occidentului bogat faţă de estul sărac?(parcă n-avem îndrăzneala să scriem estul cu E mare, atât ne  simţim de mici în  faţa opulenţei Occidentului).  Au simţit adesea  conducători  noştri,  pe propria lor piele,  aroganţa şi trufia acestora;  noi am perceput-o ca pe o atitudine normală a celor mari faţă de cei mici.

                         Dar toate aceste atitudini ofensatoare care au ieşit la iveală de multe ori în relaţiile Vestului cu estul, în pofida atitudinii oficiale afişate ostentativ ca relaţii între egali,  nu se datorează atât  orgoliilor Occidentalilor, cât mai ales, lipsei de demnitate a celor ce trebuie să ne reprezinte  ţara cu demnitate.     

                         Ca şi vechea democraţie ateniană şi democraţia noastră este împărţită între o mână de bogaţi aroganţi  şi o mare de săraci umili. Ambele democraţii suferă de lipsa unei clase de mijloc, o clasă care să trăiască în  demnitate şi înţelepciune .  Ca să împace ,,cele două haite’’ ,  Solon, unul din cei şapte înţelepţi,   a aşezat în cetate  o Sophrosyne ca echilibrului şi justei măsuri.

                         Când va veni oare un Solon şi la români care să aşeze o înţelepciune a echilibrului şi justei măsuri? Nu, nu credem că avem nevoie de un Solon, ci mai degrabă  de o clasă de mijloc – acea ,,middlle class’’ cu care se  mândresc  englezii. O clasă de mijloc nu ar  avea suficienţi bani pe care  să-i cheltuiască pe plăceri interzise, ca cei bogaţi,  nici  să promoveze exhibiţiile şi libertăţile lor nebuneşti, dar ar avea suficienţi bani ca să nu ducă grija zilei de mâine ca cei săraci. O asemenea clasă ar  tinde să devină  o clasă  creativă,  o clasă morală cu  evidente  pasiuni    creatoare   a adevăratelor valori materiale, morale şi spirituale. O  asemenea  clasă  ar da  sens şi  valoare vieţii româneşti atât de afectată  de starea   anomică,   care domină  societatea  românească. Dar clasa politică nu are nevoie de oameni înţelepţi, demni şi bravi,  ci de oameni umili, pe care să-i  ducă la vot, ca pe nişte roboţi sau mai bine zis ca pe o turmă de oi, la muls.