Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Constantin Marafet. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Constantin Marafet. Afișați toate postările

vineri, 9 octombrie 2015

Femeie - director de bancă - citește eseu...





           Doamna DIANA  DOLGOȘ   - director la Volksbank - sucursala Iași  a cumpărat cartea mea LIBERTATE ÎN IADUL DE LUX.  Cartea  a  primit premiul „CC Datculescu” semnat de șeful secției poezie a Asociației Scriitorilor români DAN MIRCEA CIPARIU  și directorul Editurii Rafet , CONSTANTIN MARAFET și în cadrul Festivalului Internațional de creație literară „Titel Constantinescu” ediția a VIII-a.  

  Vasile Anton Ieșeanu, 9 octombrie  2015, Iași    

joi, 23 iulie 2015

Libertate în iadul de lux


Notă:  Cartea va apărea la editura Rafet, a poetului Constantin Marafet și  va fi  lansată în cadrul  festivalului   Titel  Constantinescu, ediția a VIII-a  în data de  5 septembrie 2015  
Festivalului Internaţional de Creaţie Literară ,,TITEL CONSTANTINESCU’’, ediţia a VIII-a
5 Septembrie la 11:00
Centrul Cultural "Florica Cristoforeanu" în Rimnicu Sarat, Buzau, Romania


Participă
   

Poate
   

Refuză
Premiile care s-au acordat
Şi Mioara Bahna este pe lista de invitaţi.
  
Libertate în  iadul de lux (fragment)    

Vasile Anton Ieșeanu - Libertate în iadul de lux
Emilian Marcu - Iadul de lux, Suburbii municipale, Tobele mute
Fiicelor mele, Ancuța și Gabriela, care au devenit oameni prin propria lor voință și libertate de alegere,  nu prin mila sau bunăvoința vreunui regim politic.
Obsesia unui poet romancier
Iluzie și libertate
Determinism, relativism și libertate
De cine sunt guvernat?!
Când dreptatea e o artă a hoției…
Țara lui Ion Alnimănui
Dacă Dreptate nu e, nici Liberate nu e!
Libertatea ca o grea povară!…
Ziua când vin copilandrii înarmați…
Libertățile junilor corupți
Despre non-libertatea și nefericirea unui popor
Libertatea rușilor lui Dostoievski
Povestea unui vis de libertate
Aroganță și sadism germano-rus
Efectul de molie al ideologiilor !
Iubire mortală
Închisoarea noastră - casa noastră !…
Comunism versus capitalism
Libertatea idilică sau cum au împăcat suedezii lupul, capra și varza
Forța ideilor, libertatea și idiotes
Conștiința libertății versus libertatea conștiinței
Lagărul - libertatea regimului lui Stalin
Răul e absența libertății
Tobele mute - o mirobolantă ficțiune despre libertate
Umanism în lagărul stalinist
Libertatea lui Epictet
Libertățile omului în postmodernitate…
Realism magic și copii din flori
Alegoria unui vis de libertate
Libertatea animalului înzestrat cu rațiune
A fi liber înseamnă a iubi fără frică
Libertate în lagărul sovietic
Lagărul sovietic - un Turn Babel
Libertatea omului occidental
Putere, bogăție, libertate…
Libertatea lui Rousseau
Temelia libertății
Concluzii despre libertate ale unui romancier ieșean





   
Aceasta e cea mai importantă valoare a unei societăți libere și prospere, cu oameni eliberați din chingile sărăciei. Cum îmi trăiesc viața?! Câtă libertate pot să-mi acord pentru îndeplinirea dorințelor vizavi de veniturile pe care le posed. „Există” susține Isaiah Berlin „un număr minim de opțiuni pentru fiecare alegere (nu doar pentru cele raționale și virtuoase) mai jos de care activitatea umană încetează să mai fie liberă în vreunul din înțelesurile acceptate de acest cuvânt.
Dacă am un minim de bunăstare materială, care îmi asigură un trai decent, nu mă duc să spăl babele italience la fund și nici nu accept tirania acestor babe „îndrăcite”, cum le eticheta Creangă, tiranie pe care româncele sunt nevoite să o accepte pentru un trai mai bun a familiilor lor. 
Pot să fac munci umilitoare dintr-un sentiment uman, din dragoste pentru semeni; acțiunea mea voluntară nu-mi diminuează libertatea, nici nu-mi afectează demnitatea de om. Dimpotrivă, simt un sentiment de mândrie, în raport cu acela care acceptă statutul de sclav. Libertate îl face, în democrație, pe individul care se autoguvernează, să fie propriul lui stăpân, să trăiască autonom, independent de factorii heteronomi, chiar dacă îi acceptă din necesitate. Libertatea conferită de legile democratice îi impune însă individului autoguvernarea rațională.

La americani, autoguvernarea rațională începe pentru un tânăr la 18 ani, moment când familia întrerupe întreținerea progeniturii. 

 Educaţia americană are în vedere pregătirea tinerilor pentru viață, învățarea cu greutățile incipiente, pentru a-și asigura singuri mijloacele de subzistență și bunăstarea proprie. 
Pragmatismul american impune, prin această școală a devenirii ca om, responsabilizarea tinerilor pentru propria lor existență. A lua viața în piept și a deveni propriul tău stăpân e un exercițiu benefic suveranității morale al unui individ. 
 La noi se practică protecția progeniturii până la vârsta maturității depline, ceea ce conduce la infantilizare și, implicit, nevoia unui protector. Consecințele sunt adesea nefaste; infantilizarea îl abate pe tânăr de la calea firească a devenirii umane. Mulți, la vârsta când ar trebuie să fie bărbați adevărați, se mai țin de fusta mamei sau cer protecția tatălui.
To be a man! Să fii om!”, sau „Să devii om!”, așa scrie pe toate frontispiciile instituțiilor de învățământ american. Să fii om înseamnă să ai capacitatea să fii autonom. Bertrand Russel numește drept principiu prim al umanului actul creativ al unui individ ,,fie că actul creativ se petrece în sfera politică, în știință sau în artă.” Actul creativ, spune filosoful englez, îl eliberează pe omul pasionat cu adevărat de creație, de dorința de proprietate. Wow! 
 Omul, cu adevărat pasionat de creativitate, omul care trăiește pentru ceva, pentru o idee, pentru un ideal, pentru o mare iubire se eliberează de capcana senzorial – materială care devine doar substitut, care îi asigură existența, și nu o dominantă a vieții.

Vasile Anton Ieșeanu, 23 iulie 2015, Iași   

luni, 22 iunie 2015

Stimați parlamentari ignari care este ultima carte pe care o citiți?!




                                                                                                      
   


                             
Vasile Anton  Ieșeanu 
Libertate în iadul de lux
Emilian  Marcu  - Iadul de lux, Suburbii municipale,  Tobele  mute


                      



Cum  ați ajuns parlamentari, noi știm -  sponsorizând partidul  din bani furați de la stat, adică  de la noi, din buzunarul fiecăruia.
Dar  dacă ați ajuns   parlamentari cum ați ajuns, măcar aveți    bunul simț  și puneți mâna pe carte. Pentru a ne face legi drepte,  citiți, nu doar     cinstiți  cremă de  whisky Sheridan, Baileys, Thomas. Știu, de vinul românesc  vi s-a acrit.
Cultura  bahică nu vă face mai culți, ci mai ignari. Deseori  vă abrutizează și spuneți  numai prostii  pe la televiziuni.  De aceea,  vă recomand să puneți mâna pe carte.
Socrate  a făcut un test  printre cetățenii atenieni. În Atena  democratică toți  cetățenii  erau  totodată  și  politicieni. Prin urmare, Socrate a i-a testat pe politicieni  în dialogul Lahes  și a aflat că  habar nu aveau tocmai ei, legiuitorii cetății care „se ocupă de treburile  politice”, și erau  indiferenți  și neglijenți  față de educarea tinerilor  și de  propria lor educație.                                     La fel ca cei din  prima democrație a lumii, social democrații  noștri  nu cunosc ce  este social-democrația,   anume că  impune ca un  prim principiu  - egalitatea   între oameni.  
Spre exemplu,  un anume  parlamentar PSD de  Mehedinți , Marius Manolache,  incult  politic  și ignar cultural,  crede  că a fi   parlamentar îl plasează deasupra „cetățenilor  normali”, care l-au ales și, prin urmare,  pensia porcină pe care au legiferat-o  aleșii e un drept,   nu un abuz.  
Pune  mâna pe carte  râtanule, nu sta  cu mâna  întinsă  la pomană de la țară.  Studiază-i  pe marii teoreticienii ai social-democrației, spre exemplu pe Olof Palme! 
E prea greu de citit pentru tine?  Știu!   Chiar dacă-l citești, la  fel rămâi,  un pig snout de Vânju Mare. Mai degrabă se prinde apa de  gâscă decât cartea de tine.                                    
         Nici cu  liberalii   nu-mi este  rușine. Cu excepția  lui Tăriceanu, ceilalți  sunt liberali ca Băsescu,  adică  mereu beți și  înclinați spre  tiranie.                      
Alina Gorghiu, spre exemplu,   nu cred că  bea ca  băieții liberali, nici cu băieții parlamentari (în  parlament  bărbați sunt  puțini,   majoritatea  sunt   băieți de băieți și infantili), dar pare  permanent  beată.
Pupila  lui Iohannis, cum deschide gura,  spune numai prostii. Asta   pentru că nu o preocupă cultura politică, ci  cultura lifestyle,  adică cum să-și cumpere genți la fel ca  Elena Udrea.
Că  doar e blondă  ca și  pupila  lui  Băse. Și cine se aseamănă adună  genți de  firme străine și milioane de euro  de la stat, adică de  la noi.
Nu-i  bai, poporul  Harap-Alb, răbdător,   plătește. ( n. n.  poporul  Harap-Alb, asemenea eroului  lui Creangă, slugă  preaplecată a spânului, nu se revoltă  niciodată împotriva abuzurilor; rabdă, tace și mai bea o bere, dacă nu i-a lut-o și pe asta politicanul spân de la gură).
Doamnă Alina Gorghiu,  sunt un liberal cu convingeri ferme  despre   liberalism și cred  cu tot cugetul, cu toată inima că liberalismul este  forma politică cea mai propice unei democrații  autentice și a unei  libertăți umane depline.
Pentru a ajunge  la această convingere i-am citit pe marii teoreticieni ai democrației  liberale -   Benjamin Contant, John Stuart Mill, Isaiah Berlin. Dumneavoastră  ce   teoreticieni liberali  ați citit? Am auzit că vă identificați cu  Elena Ceaușescu, Anna Pauker. Pe astea le citiți?! Doamne ferește! Vă credeam o liberală, dar nu sunteți decât  o labială care se vrea  o tirană.                                                                                                            Domnilor  parlamentari! Ca să  faceți legi drepte,  puneți  mâna  pe carte  inculților!
Am scris  de curând   o carte-eseu, intitulată  Libertate  în iadul de lux, care  va apare în septembrie 2015  la editura lui Constantin Marafet, RAFET,  din Râmnicu Sărat.
Procurați-o   din  vreme, până la începerea sesiunii parlamentare  și citiți-o! Vă dau  lucrare scrisă   de evaluare! Dar știți să scrieți?!  O să vă faceți  de râsul  țării. Ce să vorbim la viitor, anume că o să vă faceți de râsul  lumii, că voi  faceți de râs la  toate timpurile.
Dar  nu simțiți că sunteți  ridicoli. Aveți tovalul gros, de grunter  mioritic. Apropos, care e ultima carte pe care ați citit-o, domnilor parlamentari? 

Vasile Anton Ieșeanu, 22 iunie 2015, Iași