Odă limbii române! ( Poetului Emilian Marcu pentru Ziua Limbii Române 31 August)

Mirări din alte veacuri ne aduce,

Lumini ce timpul îl străbate,                                  

Magicianul, purtător de cruce,

A pus  mirabilă sămânță  în carte.

El din cuvinte a creat iubirea,   

O flacără ce se aprinde în beții stelare,                              

O pasăre măiastră, ce aievea,                              

Poartă lumina vrăjii milenare.

O, ce miracole ascunde acest pământ!                                  

Mirabile semințe ce aprind lumini;                                                         

Mireasa mea e tot ce am mai sfânt,                              

În țara asta  prins-am rădăcini.

Nu pot să plec și chiar de plec eu mă întorc,                                                 

Un dor nebun îmi împresoară firea,                                                      

Chiar de-aș ajunge la Londra sau  New York,                     

Îmi caut, tot acasă,  nemurirea.

Doamne, ce cer albastru și ce galben lanul!                                   
E roșu ca și focul dorul meu,                                                                   

Aici mi-i tinerețea, aicea  mi-i aleanul,                                                     

Aici trăit-am  și, tot aicea, voi  muri mereu.

Lumina e iubire - germen în semințe,                                                                  Miracole-n cuvinte  eu sădesc ;                                                                          

Peste veacuri trece, în lumini aprinse,                                                    

Limba românească - ce mult eu te  iubesc!

Vasile Anton  Ieșeanu, 14 februarie 2014, Iași