Proprietatea și libertatea

Libertatea,  pentru ființa umană,  este legată   nemijlocit   de  proprietate.  Ești  proprietar  pe un anume  produs material care îți asigură existența  ești liber. Nu mai  posezi proprietatea, ai pierdut  libertatea.                             „Cine e proprietarul pământului din Romania?” întreabă retoric  Iohannis. Cel puțin, în momentul de fața, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (Achim Irimescu - n.red.), că proprietarul a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât romanii. Pe mine, personal, aceasta proporție mă îngrijorează, a spus Iohannis  

Au de-a patrie, virtute, ne vorbește  liberalul / De ai crede că viața-i e curată ca cristalul.

  Faptul că acum   în plină  campanie   electorală    s-a trezit  patriotismul  în Iohannis  îl face  un  cinic ipocrit, însă chiar și-acum  este  bine dacă  l-ar ține  acest patriotism și  după alegeri  și   nu  va rămâne   doar  o  demagogie   populistă  de campanie  electorală. E o  doar o constatare  pe care  toți  o cunoaștem. Dar de ce   nu a venit  Iohannis    din înalta funcție cu o  soluție  viabilă. Pentru că nu are niciun în  interes   decât   palavra   electorală.               

Fără  îndoială  pe toți  românii  care  mai  gândim  și   mai  simțim românește, care  mai iubim  țara  asta   ne  îngrijorează  faptul că  treizeci la sută   din suprafețele  agricole   și  din pădurile   României sunt  deținute de străini.  

Ne  îngrijorează   demult  nu de-acum. Ne îngrijorează   de când  Antena 3 a tot tras semnale repetate despre  vânzarea fără                        Ne îngrijorează  fiindcă   toate  guvernările au trecut   impasibile fără să se implice ca  ungurii  sau   polonezii în  menținerea  pământului   lor  în  proprietatea   lor.  E adevărat că  orice   străin   poate cumpăra  pământ de oriunde  în Europa.  Chiar și  noi românii  putem cumpăra, numai că prețurile  sunt atât de mari încât  ne facem mici, mici, mititei.  Faptul că  a fost vândut  o asemenea  suprafață,  din  pământul   României,   străinilor   nu ar fi chiar catastrofă națională.     Numai că  proprietarii   acelor terenuri trimit   toate  produsele  în țările lor de origine. Aici este marea  catastrofă care trebuie stopată  printr-o  legislație  corectă.   

Exploatezi pământul   României, atunci   treizeci la sută, cum e practica agricolă,  ar trebui  să revină României, dar odată  pământul vândut,  proprietarul   face ce vrea cu  producția  agricolă.         

Este o colonizare subtilă evidentă și o  subminare economică a  suveranității României. Dar capitalismul este capitalism, unu -  se bazează   exclusiv pe   proprietatea privată, inițiativa privată  și profitul   particular și presupune ca efecte sociale și politice  inegalitatea, dominarea,  exploatarea. E singura formă  cunoscută în istorie  care produce  progres.                                           Alte forme de proprietate, cum a fost cea comunistă sau    hibridă ca de pildă   modelul suedez  s-au dovedit, fie falimentare, fie neviabile   ori neaplicabile în   spațiul european. Exploatarea  capitalistă  formează  automat doi  poli   pe de o parte  proprietarul  străin   bogat, de cealaltă  parte,  românii  săraci care  muncesc din greu   pe  moșia acestor boieri  străini.  Cine   deține  puterea banului, a  tehnologiei  și a informației, domină lumea.                                                             

 Polonezii  și ungurii   nu s-au  opus directivelor   UE , dar au pus    două  condiții imposibil de îndeplinit de  un  eventual  cumpărător.  Au făcut bine, au făcut   rău   în această epocă a globalizării  rămâne  de văzut?  Eu cred că au făcut  bine. Ungurii   și polonezii  au previzionat viitorul care nu se arată prea   luminos, cum îl vedea  Ceaușescu, ci chiar sumbru.  În vreme ce vecinii noștri   și-au luat cele mai  adecvate   măsuri protecționiste,  legile  emanate de  parlamentarii,  prea slugarnici  față  de Parlamentul UE ai deschis calea colonizării  Românie  în   toate sferele de activitate economică și culturală, iar noi  românii  preocupați de grija zilei  de mâine am asistat  pasivi  cu  ne este amanetat  viitorul.  

Democrația   nu   înseamnă doar  puterea   formală a  poporului, ci una reală de  permanentă  veghere și  intervenție  în stradă  când  guvernanții devin  abuzivi, când încalcă legea sau mai rău Constituția  și când  parlamentarii   fac legi  pentru  propria lor căpătuială  și nu pentru binele   întregului popor. Dar cine să o facă? Suntem un popor de Harapi-Albi, slab, ezitant, mâhnit în sine,  resemnat, prea sensibil, prea  cuminte,  divizat în  mod intenționat de   politicieni și de forțe oculte, prea supus față  de acești   politicieni,  adevărați inamici ai  românilor care, cum spunea Eminescu,  ne fac legi și ne  pun biruri, ne vorbesc filozofie /  Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte / Unde spumegă desfrâul în mișcări și în cuvinte / Cu evlavie, de  vulpe, ca în strane, șed pe locuri.                                                                                        

  Polonezii   și ungurii au luat   în calcul  nu doar    un anume   naționalism, ci și eventuale fenomene   naturale  catastrofale care pot   provoca foametea ca cea din Moldova postbelică.   Cauzele  reale ale foamei, avertiza  cu câteva decenii în urmă Mircea Malița își au rădăcinile în  factorii  social  politici, atât la nivel   internațional cât și la nivel național. (Mircea  Malița  - Catastrofă sau o nouă societate, Un model latino-american al lumii,  Ed. Politică, 1981, București). Soarta omului  scrie în  Prefață   profesorul  Malița nu depinde  în ultimă instanță de bariere fizice  de netrecut, ci de factorii sociali și politici  pe care omul trebuie  să-i modifice.                                            Profesorul Mircea  Malița  a editat acest    riguros  studiu    încă  al  unei echipe  de specialiști latino-americani, în vremea comunismului,  pe care l-a cuprins  în volumul intitulat  Catastrofă sau o nouă societate.

Noul  instrument de dominație, care este mai subtil, deși nu mai puțin eficient   îl constituie superioritatea  științifică și tehnologică a  țărilor dezvoltate.   Deși  în  studiul întreprins de latino americani,   autorul  face  multă propagandă   economiei  comuniste,  normal   în acele vremuri de cruntă cenzură comunistă, unele evidente  adevăruri despre capitalism nu au putut fi eludate.                   

Pe Iohannis   îl îngrijorează acum în campania electorală   faptul că România  a vândut treizeci  la sută din suprafața   agricolă a  țării.  În doi  ani de zile  de când  se  află   în funcția cea mai înaltă a statului   român   a   fost   mut, orb și surd. Când  fermierii  români  nu-și primeau   subvențiile   de la   guvernul lui(Cioloș) și manifestau în  stradă  Iohannis  era   plecat în vacanță în Florida.  

Deodată, acum   în plină campanie electorală,   a aflat  că  România  nu mai are în proprietate   treizeci  la sută  din suprafața  agricolă, deși   Antena 3 de   ani de zile a  tot atenționat   opinia publică și implicit  guvernele  PSD ,  PDL, PNL   care s-au perindat   la guvernare  asupra acestui  real pericol  pentru România, însă toți   factorii  politici  au rămas  inerți și pasivi, preocupați  până la obsesie  de  propria  lor  căpătuială și nu de  viitorul  României și a generațiilor   viitoare.   

Românii care  n-au murit încă ca români, care mai au  un strop de viață   românească, care mai cred în idealul  mioritic  și mai iubesc România trebuie să apuce  taurul de coarne și să  construiască o societate românească  mai viabilă și mai bine  organizată, dacă   nu vrem  să sfârșim   într-o  catastrofă națională – dezmembrarea României.                                        

Vasile  Anton Ieșeanu, 4 noiembrie  2016, Iași