.jpg)
.jpg)
Şeful DIICOT, Codruţ Olaru, a căutat ieri argumente fragile pentru a justifica greşelile tactice ale procurorilor gălăţeni, care l-au scăpat peste graniţă pe deputatul Mihail Boldea.
Ieri, la aproape 16 ore de la momentul la care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) anunţa oficial că deputatul Mihail Boldea - acuzat de comiterea a 12 infracţiuni grave - a părăsit România, şeful procurorilor care l-au pus sub acuzare, Codruţ Olaru, a încercat să găsească scuze pentru modul în care subalternii săi l-au scăpat pe deputat.
„O complicitate a autorităţilor statului şi a incompetenţei sau favoritisme de ordin politic ies din discuţie. E important ca DIICOT să rămână o instituţie credibilă", şi-a explicat Olaru argumentanţia jenantă susţinută în faţa presei. El a invocat, în schimb, „vidul legislativ" legat de ridicarea imunităţii demnitarilor. „E drept că există un vid legislativ între momentul formulării cererii către Camera Deputaţilor şi momentul aprobării acesteia în Parlament.
„O complicitate a autorităţilor statului şi a incompetenţei sau favoritisme de ordin politic ies din discuţie. E important ca DIICOT să rămână o instituţie credibilă", şi-a explicat Olaru argumentanţia jenantă susţinută în faţa presei. El a invocat, în schimb, „vidul legislativ" legat de ridicarea imunităţii demnitarilor. „E drept că există un vid legislativ între momentul formulării cererii către Camera Deputaţilor şi momentul aprobării acesteia în Parlament.
Imaginaţi-vă ce înseamnă o percheziţie anunţată, spre deosebire de una fulger. Dovadă în acest sens este şi faptul că percheziţiile de astăzi nu au avut vreun rezultat spectaculos", a adăgat şeful DIICOT. Trei greşeli grave au comis, de fapt, procurorul de caz Sorin Cărare de la DIICOT Galaţi şi superiorii săi în cazul deputatului fugar. O dovedesc prevederile Codului Penal şi cele ale Codului de Procedură Penală.
Ridicarea imunităţii, măsură preliminară
Astfel, Codruţ Olaru a susţinut ieri că Mihail Boldea era sub imunitate parlamentară, iar ridicarea imunităţii parlamentare era o măsură preventivă, orice măsură în plus fiind ilegală. Complet fals.
Potrivit procedurii penale, ridicarea imunităţii unui parlamentar este doar o măsură prealabilă luării unor măsuri preventive. În plus, şi parlamentarilor care beneficiază de imunitate le poate fi aplicată interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea, fără niciun aviz. Aşa prevede articolul 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căreia ridicarea imunităţii poate fi cerută doar în cazul percheziţiei, reţinerii sau arestării, orice altă măsură preventivă putând fi decisă de procuror.
Aşadar, până la ridicarea imunităţii - care permitea altfel de măsuri preventive precum reţinerea sau arestarea -, nimic şi nimeni nu-i împiedica pe anchetatori să-i interzică deputatului Boldea să părăsească ţara sau localitatea. Aşa cum au procedat procurorii DNA în cazul senatorului Mircea Banias - cercetat în dosarul şpăgii din Vama Constanţa - care, deşi beneficia de imunitate, a primit interdicţia de a părăsi România.
Discriminare între infractori
Codruţ Olaru a atras atenţia asupra faptului că o interdicţie de a părăsi ţara ar fi însemnat cercetarea lui Boldea în libertate, tocmai pentru că nu pot fi dispuse mai multe măsuri preventive faţă de aceeaşi persoană şi aceleaşi fapte. „Aceasta ar fi creat un tratament sancţionator injust pentru membrii grupului, în condiţiile în care am dispus reţinerea coinculpaţilor, pe când liderul lor ar fi fost în libertate", a explicat şeful DIICOT.
Potrivit procedurii penale, vineri,16 martie 2012 -la momentul la care complicii lui Boldea au fost reţinuţi, iar deputatul a ajuns la sediul DIICOT Galaţi - procurorii puteau institui interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea în cazul acestuia. Apoi, miercuri, după ridicarea imunităţii sale, dacă existau indicii că Boldea ar încerca să se sustragă urmării penale părăsind România, că ar influenţa martori în cauză sau că ar reprezenta un pericol social, anchetatorii puteau cere instanţei înlocuirea interdicţiei instituite iniţial cu măsura arestării preventive.
Dacă în dosar nu existau probe în acest sens, Mihail Boldea nu putea fi arestat nici cu interdicţie, nici fără. Soluţia de înlocuire a interdicţiei de a părăsi localitatea cu arestarea preventivă a fost adoptată de procurorii Parchetului General şi de magistraţi în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Mai mult, miercuri, în ziua în care era aşteptat pentru audieri la DIICOT Galaţi, deputatul Boldea fusese citat pentru a fi audiat şi la DNA Galaţi într-un dosar în care este suspectat de corupţie. Ca să nu aplice, fără probe suficiente, două măsuri preventive în acelaşi dosar penal, procurorii puteau cere instanţei arestarea deputatului fără imunitate în noua cauză constituită pe rolul DNA.
Parlamentarii prinşi în flagrant pot fi reţinuţi
În cazul deputatului Mihail Boldea, interdicţia de a părăsi localitatea sau cea de a părăsi ţara ar fi reprezentat „plase de siguranţă" care i-ar fi ajutat pe anchetatori să poată lua alte măsuri, mai restrictive, împotriva acestuia. Astfel, dacă Boldea ar fi avut interdicţia de a părăsi ţara şi ar fi încercat să iasă totuşi din România, ar fi putut fi nu doar oprit la frontieră, ci şi reţinut fără aviz din partea Parlamentului.
Deputatul s-ar fi aflat în situaţia de a fi comis o infracţiune flagrantă, pentru care Constituţia permite procurorilor să emită pe numele lui o ordonanţă de reţinere şi abia apoi să ceară avizul Parlamentului pentru ridicarea imunităţii acestuia. În plus, DIICOT explica miercuri că deputatul Mihail Boldea nu a putut fi dat în consemn la frontieră încă de vineri, ziua în care complicii săi au fost reţinuţi, deoarece consemnul la frontieră echivalează cu reţinerea. Complet fals.
Potrivit procedurii penale în vigoare, consemnul la frontieră presupune doar faptul că procurorul de caz putea fi anunţat de poliţiştii de frontieră că Boldea urma să iasă din ţară printr-un anume punct de trecere. În acest caz, dacă nu ar fi putut să-l reţină în ţară pentru audieri, procurorii ar fi ştiut măcar din timp spre ce destinaţie se îndreaptă acesta şi nu ar mai fi fost nevoiţi să descopere acest lucru abia la patru zile după ce deputatul a părăsit teritoriul României.
Mandat de arestare în lipsă
Toate aceste ,,scăpări" ale anchetatorilor au făcut ca Mihail Boldea să fie dat în urmărire generală şi internaţională abia ieri, la cinci zile după ce a părăsit deja România. Şi asta, după ce magistraţii Curţii Supreme au emis pe numele lui un mandat de arestare în lipsă, sub acuzaţiile de fals, uz de fals, înşelăciune şi constituire de grup criminal organizat, cu un prejudiciu de peste un milion de euro.
Ridicarea imunităţii, măsură preliminară
Astfel, Codruţ Olaru a susţinut ieri că Mihail Boldea era sub imunitate parlamentară, iar ridicarea imunităţii parlamentare era o măsură preventivă, orice măsură în plus fiind ilegală. Complet fals.
Potrivit procedurii penale, ridicarea imunităţii unui parlamentar este doar o măsură prealabilă luării unor măsuri preventive. În plus, şi parlamentarilor care beneficiază de imunitate le poate fi aplicată interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea, fără niciun aviz. Aşa prevede articolul 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căreia ridicarea imunităţii poate fi cerută doar în cazul percheziţiei, reţinerii sau arestării, orice altă măsură preventivă putând fi decisă de procuror.
Aşadar, până la ridicarea imunităţii - care permitea altfel de măsuri preventive precum reţinerea sau arestarea -, nimic şi nimeni nu-i împiedica pe anchetatori să-i interzică deputatului Boldea să părăsească ţara sau localitatea. Aşa cum au procedat procurorii DNA în cazul senatorului Mircea Banias - cercetat în dosarul şpăgii din Vama Constanţa - care, deşi beneficia de imunitate, a primit interdicţia de a părăsi România.
Discriminare între infractori
Codruţ Olaru a atras atenţia asupra faptului că o interdicţie de a părăsi ţara ar fi însemnat cercetarea lui Boldea în libertate, tocmai pentru că nu pot fi dispuse mai multe măsuri preventive faţă de aceeaşi persoană şi aceleaşi fapte. „Aceasta ar fi creat un tratament sancţionator injust pentru membrii grupului, în condiţiile în care am dispus reţinerea coinculpaţilor, pe când liderul lor ar fi fost în libertate", a explicat şeful DIICOT.
Potrivit procedurii penale, vineri,16 martie 2012 -la momentul la care complicii lui Boldea au fost reţinuţi, iar deputatul a ajuns la sediul DIICOT Galaţi - procurorii puteau institui interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea în cazul acestuia. Apoi, miercuri, după ridicarea imunităţii sale, dacă existau indicii că Boldea ar încerca să se sustragă urmării penale părăsind România, că ar influenţa martori în cauză sau că ar reprezenta un pericol social, anchetatorii puteau cere instanţei înlocuirea interdicţiei instituite iniţial cu măsura arestării preventive.
Dacă în dosar nu existau probe în acest sens, Mihail Boldea nu putea fi arestat nici cu interdicţie, nici fără. Soluţia de înlocuire a interdicţiei de a părăsi localitatea cu arestarea preventivă a fost adoptată de procurorii Parchetului General şi de magistraţi în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Mai mult, miercuri, în ziua în care era aşteptat pentru audieri la DIICOT Galaţi, deputatul Boldea fusese citat pentru a fi audiat şi la DNA Galaţi într-un dosar în care este suspectat de corupţie. Ca să nu aplice, fără probe suficiente, două măsuri preventive în acelaşi dosar penal, procurorii puteau cere instanţei arestarea deputatului fără imunitate în noua cauză constituită pe rolul DNA.
Parlamentarii prinşi în flagrant pot fi reţinuţi
În cazul deputatului Mihail Boldea, interdicţia de a părăsi localitatea sau cea de a părăsi ţara ar fi reprezentat „plase de siguranţă" care i-ar fi ajutat pe anchetatori să poată lua alte măsuri, mai restrictive, împotriva acestuia. Astfel, dacă Boldea ar fi avut interdicţia de a părăsi ţara şi ar fi încercat să iasă totuşi din România, ar fi putut fi nu doar oprit la frontieră, ci şi reţinut fără aviz din partea Parlamentului.
Deputatul s-ar fi aflat în situaţia de a fi comis o infracţiune flagrantă, pentru care Constituţia permite procurorilor să emită pe numele lui o ordonanţă de reţinere şi abia apoi să ceară avizul Parlamentului pentru ridicarea imunităţii acestuia. În plus, DIICOT explica miercuri că deputatul Mihail Boldea nu a putut fi dat în consemn la frontieră încă de vineri, ziua în care complicii săi au fost reţinuţi, deoarece consemnul la frontieră echivalează cu reţinerea. Complet fals.
Potrivit procedurii penale în vigoare, consemnul la frontieră presupune doar faptul că procurorul de caz putea fi anunţat de poliţiştii de frontieră că Boldea urma să iasă din ţară printr-un anume punct de trecere. În acest caz, dacă nu ar fi putut să-l reţină în ţară pentru audieri, procurorii ar fi ştiut măcar din timp spre ce destinaţie se îndreaptă acesta şi nu ar mai fi fost nevoiţi să descopere acest lucru abia la patru zile după ce deputatul a părăsit teritoriul României.
Mandat de arestare în lipsă
Toate aceste ,,scăpări" ale anchetatorilor au făcut ca Mihail Boldea să fie dat în urmărire generală şi internaţională abia ieri, la cinci zile după ce a părăsit deja România. Şi asta, după ce magistraţii Curţii Supreme au emis pe numele lui un mandat de arestare în lipsă, sub acuzaţiile de fals, uz de fals, înşelăciune şi constituire de grup criminal organizat, cu un prejudiciu de peste un milion de euro.
DIICOT ştie unde e Boldea
Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a precizat ieri că procurorii DIICOT sunt într-un continuu contact cu autorităţile străine, că deputatul a fost localizat, dar că nu poate dezvălui locul în care se află acesta. Potrivit lui Codruţ Olaru, Mihail Boldea a părăsit România pe la Giurgiu, sâmbătă, 17 martie, la ora 17.35, a intrat în Turcia unde, a doua zi, avea să se îmbarce într-un avion către o destinaţie necunoscută.
"O complicitate a autorităților statului și a incompetenței sau favoritisme de ordin politic ies din discuție. E important ca DIICOT să rămână o instituție credibilă.''
Codruţ Olaru procuror-şef DIICOT
"Cercetarea în libertate ar fi creat un tratament sancționator injust pentru membrii grupului, în condițiile în care am dispus reținerea coinculpaților, când liderul lor ar fi fost în libertate.''
Codruţ Olaru procuror-şef DIICOT
"O complicitate a autorităților statului și a incompetenței sau favoritisme de ordin politic ies din discuție. E important ca DIICOT să rămână o instituție credibilă.''
Codruţ Olaru procuror-şef DIICOT
"Cercetarea în libertate ar fi creat un tratament sancționator injust pentru membrii grupului, în condițiile în care am dispus reținerea coinculpaților, când liderul lor ar fi fost în libertate.''
Codruţ Olaru procuror-şef DIICOT
Control la DIICOT
Aseară, la închiderea ediţiei, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a dispus un control operativ la DIICOT pentru a stabili dacă procurorii au valorificat corect informaţiile primite ca urmare a monitorizării deputatului Mihail Boldea şi dacă au luat măsurile care se impuneau pentru a-l împiedica pe acesta să părăsească România.
Cele şapte zile ale unei evadări din România
- Vineri, 16 martie - apar primele informaţii potrivit cărora deputatul UNPR Mihail Boldea, fost membru PDL până în octombrie 2011, este cercetat în cazul privind înşelăciunea cu terenuri din Galaţi, în care sunt vizate alte 21 de persoane, printre care un avocat şi un fost arbitru. Deputatul este audiat de procurorii DIICOT Galaţi, dar nu face declaraţii la ieşirea de la audieri.
- Vineri, 16 martie - apar primele informaţii potrivit cărora deputatul UNPR Mihail Boldea, fost membru PDL până în octombrie 2011, este cercetat în cazul privind înşelăciunea cu terenuri din Galaţi, în care sunt vizate alte 21 de persoane, printre care un avocat şi un fost arbitru. Deputatul este audiat de procurorii DIICOT Galaţi, dar nu face declaraţii la ieşirea de la audieri.
- Sâmbătă, 17 martie - Opt persoane, între care fostul subprefect de Galaţi Aura Luchiniuc, au fost reţinute de către procurorii DIICOT Galaţi, în dosarul care îl vizează pe deputatul Mihail Boldea care a fost audiat, vineri, în cazul privind înşelăciunile cu terenuri din Galaţi. Şase dintre cei reţinuţi au şi primit mandate de arestare. Deputatul Boldea acordă presei interviuri în care susţine că, după ce se termină acest dosar, intenţionează să-şi vândă toată averea şi să emigreze în Papua Noua Guinee. În aceeaşi zi, el părăseşte România prin Vama Giurgiu, la bordul unui autoturism condus de un anume Adrian Azoiţei, şi ajunge în Turcia.
- Duminică, 18 martie -Mihail Boldea se îmbarcă într-un avion pe aeroportul Ataturk din Istanbul şi zboară spre o destinaţie încă necunoscută.
- Luni, 19 martie - Procurorii DIICOT Galaţi au solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea. La rândul său, procurorul general solicită ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a lui Mihail Boldea, iar ministrul Justiţiei transmite solicitarea la Parlament.
- Marţi, 20 martie - Comisia juridică a Camerei avizează favorabil cererea privind ridicarea imunităţii deputatului PDL Mihail Boldea în vederea percheziţiei, reţinerii şi arestării acestuia. În aceeaşi zi, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat cererea procurorilor, cu 147 de voturi „pentru", 17 voturi „împotrivă", şi 4 voturi anulate.
- Miercuri, 21 martie - Mihail Boldea este citat să se prezinte la audieri atât la DIICOT Galaţi, cât şi la DNA Galaţi. Acesta nu se prezintă. DIICOT anunţă că deputatul Mihail Boldea a părăsit România sâmbătă, pe frontieră terestră, el urmând să fie dat în urmărire generală şi internaţională.
- Joi, 22 martie - procurorii cer Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emiterea mandatului de arestare în lipsă pe numele lui Mihail Boldea. Şeful organizaţiei judeţene a PDL Galaţi, Mircea Toader (foto), vorbeşte despre responsabilitatea sa de a-l fi promovat în partid pe Mihail Boldea.
- Duminică, 18 martie -Mihail Boldea se îmbarcă într-un avion pe aeroportul Ataturk din Istanbul şi zboară spre o destinaţie încă necunoscută.
- Luni, 19 martie - Procurorii DIICOT Galaţi au solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea. La rândul său, procurorul general solicită ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a lui Mihail Boldea, iar ministrul Justiţiei transmite solicitarea la Parlament.
- Marţi, 20 martie - Comisia juridică a Camerei avizează favorabil cererea privind ridicarea imunităţii deputatului PDL Mihail Boldea în vederea percheziţiei, reţinerii şi arestării acestuia. În aceeaşi zi, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat cererea procurorilor, cu 147 de voturi „pentru", 17 voturi „împotrivă", şi 4 voturi anulate.
- Miercuri, 21 martie - Mihail Boldea este citat să se prezinte la audieri atât la DIICOT Galaţi, cât şi la DNA Galaţi. Acesta nu se prezintă. DIICOT anunţă că deputatul Mihail Boldea a părăsit România sâmbătă, pe frontieră terestră, el urmând să fie dat în urmărire generală şi internaţională.
- Joi, 22 martie - procurorii cer Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emiterea mandatului de arestare în lipsă pe numele lui Mihail Boldea. Şeful organizaţiei judeţene a PDL Galaţi, Mircea Toader (foto), vorbeşte despre responsabilitatea sa de a-l fi promovat în partid pe Mihail Boldea.
„Adevărul": Vă reproşaţi ceva în legătură cu promovarea lui Mihail Boldea?
Mircea Toader: Sigur nu pot să mă debarasez de răspunderea politică, dar, la urma urmei, era un tânăr avocat pe care organizaţia l-a promovat pentru că îndeplinea toate condiţiile de promovare. Adică să fi activat, să fi fost bun pe un domeniu căutat cum este cel juridic, capitol la care nu stăm foarte bine.
Acestea au fost singurele criterii?
Am solicitat date organelor de anchetă şi răspunsul a fost că toate plângerile s-au soluţionat cu NUP. Un avocat are multe plângeri. Dacă acum s-au reîntors anumite dosare care primiseră NUP în trecut, nu este vina mea.
De ce aţi simţit nevoia să puneţi astfel de întrebări şi pe cine aţi întrebat?
Nu mai ştiu, pe la Procuratură. Apăruseră tot felul de articole prin ziare. E o întrebare firească dacă exista cercetare penală.
După ce în 2008 l-aţi promovat în Parlament, acum Boldea v-a acuzat că sunteţi în spatele dosarului său. Cum s-au deteriorat relaţiile?
Nu am avut nici cea mai mică contribuţie la dosar. Noi ne-am certat după ce el a avut tot felul de poziţii, l-a atacat pe premier, l-a atacat pe preşedintele de organizaţie (Mircea Toader - n.r).
Dacă nu formula astfel de critici nu ar fi fost probleme?
El a candidat pentru funcţia de secretar general al organizaţiei, iar colegii nu l-au ales şi din acest motiv a plecat din partid. Noi am încercat ca în Biblie să îl facem să renunţe la rătăcire, dar era prea rătăcit.
Valentin Boldea se mai bucură de sprijinul politic al PDL Galaţi pentru funcţia de director al Direcţiei de Sănătate Publică?
Ar fi nedrept ca un om să fie pedepsit pentru numele pe care îl poartă. Noi vom face o analiză a situaţiei sale, dar pe elementele pe care le avem la ora actuală nu mi se pare corect să îl împroşti. Nu poate fi acuzat decât dacă are o implicare aşa cum înţeleg că au fratele lui Boldea şi tatăl său.
Să înţeleg că nu îi retrageţi sprijinul politic?
Astăzi nu avem elemente să îi retragem sprijinul politic. Eu nu pot să ştiu ce se va întâmpla în perioada următoare. Dacă apar noi informaţii, vom vedea cum stau lucrurile.
Dar nu credeţi că veţi avea o problemă de imagine, în condiţiile în care Valentin Boldea nu ar fi ajuns în această funcţie dacă fratele său nu era membru PDL?
Sigur că există probleme de imagine, dar trebuie să înţelegeţi că funcţia lui este o funcţie tehnică şi este câştigată prin concurs. El a dat un concurs, nu poţi să încalci legea. Nu există elemente pentru retragerea sprijinului, dar şi dacă noi i-am retrage sprijinul nu înseamnă, automat, pierderea funcţiei. Eu, oricum o să am o discuţie cu el să văd cum priveşte aceste lucruri.
"Sigur nu pot să mă debarasez de răspunderea politică, dar era un tânăr avocat pe care organizaţia l-a promovat pentru că îndeplinea toate condiţiile.''
Mircea Toader lider PDL Galaţi
Valentin Boldea nu va fi demis
Deşi tatăl şi fratele mai mic ai deputatului Mihail Boldea au fost puşi sub acuzare pentru spălare de bani, celălalt frate al fugarului, Valentin Boldea, nu are de ce să se teamă pentru funcţia pe care o ocupă -director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Oficiali din Ministerul Sănătăţii spun că acesta a ocupat postul prin concurs şi cu ajutorul sprijinului politic, şi nu are niciun motiv să fie schimbat. R.D
După ce în 2008 l-aţi promovat în Parlament, acum Boldea v-a acuzat că sunteţi în spatele dosarului său. Cum s-au deteriorat relaţiile?
Nu am avut nici cea mai mică contribuţie la dosar. Noi ne-am certat după ce el a avut tot felul de poziţii, l-a atacat pe premier, l-a atacat pe preşedintele de organizaţie (Mircea Toader - n.r).
Dacă nu formula astfel de critici nu ar fi fost probleme?
El a candidat pentru funcţia de secretar general al organizaţiei, iar colegii nu l-au ales şi din acest motiv a plecat din partid. Noi am încercat ca în Biblie să îl facem să renunţe la rătăcire, dar era prea rătăcit.
Valentin Boldea se mai bucură de sprijinul politic al PDL Galaţi pentru funcţia de director al Direcţiei de Sănătate Publică?
Ar fi nedrept ca un om să fie pedepsit pentru numele pe care îl poartă. Noi vom face o analiză a situaţiei sale, dar pe elementele pe care le avem la ora actuală nu mi se pare corect să îl împroşti. Nu poate fi acuzat decât dacă are o implicare aşa cum înţeleg că au fratele lui Boldea şi tatăl său.
Să înţeleg că nu îi retrageţi sprijinul politic?
Astăzi nu avem elemente să îi retragem sprijinul politic. Eu nu pot să ştiu ce se va întâmpla în perioada următoare. Dacă apar noi informaţii, vom vedea cum stau lucrurile.
Dar nu credeţi că veţi avea o problemă de imagine, în condiţiile în care Valentin Boldea nu ar fi ajuns în această funcţie dacă fratele său nu era membru PDL?
Sigur că există probleme de imagine, dar trebuie să înţelegeţi că funcţia lui este o funcţie tehnică şi este câştigată prin concurs. El a dat un concurs, nu poţi să încalci legea. Nu există elemente pentru retragerea sprijinului, dar şi dacă noi i-am retrage sprijinul nu înseamnă, automat, pierderea funcţiei. Eu, oricum o să am o discuţie cu el să văd cum priveşte aceste lucruri.
"Sigur nu pot să mă debarasez de răspunderea politică, dar era un tânăr avocat pe care organizaţia l-a promovat pentru că îndeplinea toate condiţiile.''
Mircea Toader lider PDL Galaţi
Valentin Boldea nu va fi demis
Deşi tatăl şi fratele mai mic ai deputatului Mihail Boldea au fost puşi sub acuzare pentru spălare de bani, celălalt frate al fugarului, Valentin Boldea, nu are de ce să se teamă pentru funcţia pe care o ocupă -director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Oficiali din Ministerul Sănătăţii spun că acesta a ocupat postul prin concurs şi cu ajutorul sprijinului politic, şi nu are niciun motiv să fie schimbat. R.D
Sursa Adevărul. ro
Citește și
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu