De 8 martie iubim femeile

http://filosofie-si-literatura.blogspot.com/2012/03/de-ce-iubim-femeile-de-8-martie.html

De ce iubim femeile de 8 martie? 

Fiindcă e ziua lor.  Fiindcă ziua femeii nu putea să fie decât primăvara. Fiindcă primăvara îți deschide sufletul și femeia dragă, așijderea.                                                                                                    

  Eu nu pot vedea femeia decât  închipuind-o  ca o zi  însorită  de primăvară, veselă, harnică, plină de energie și zumzăitoare ca o albină.            

 Chiar dacă a îmbătrânit,  femeia iubită  rămâne  mereu ca o primăvară;ea nu simte trecerea timpului când se dăruiește cu adevărat  unei iubiri – pentru bărbat,  copii, nepoți, strănepoți.                                  

 Căci  numai femeia  poate învăța, cum își învăța Gertruda copii. Marele pedagog Pestallozi  îi recunoștea femeii această  înclinație nativă  de  eternă învățătoare. Prima învățătoare a  progeniturii este mama. Educația este o artă feminină. La fel, iubirea  și arta culinară. Cum la fel dansul și muzica. Altfel, grecii nu ar fi  identificat muzele  doar în femei.                                                                                 

Femeia aduce  pacea, alină  durerile, ne hrănește  și  ne  veghează somnul  și ne determină pe noi bărbații să ne dedicăm artelor spre a  le eterniza frumusețea și erotismul divin.                                    

 Chiar și Socrate  recunoaște,  în Banchetul lui Platon, că, despre  iubire, a învățat de la o femeie, anume de la  înțeleapta Diotima  din Mantineea.  Prin arta iubirii, femeia posedă  și secretul fericirii.                  

 Ea are   puterea magică de a aduce fericirea.  Ea deține secretul  care îl face pe  bărbat fericit.  De aceea  bărbatul caută  mereu   și asiduu femeia. ,,Cherchez la femme!” spun francezii                                 

 Ce face femeia modernă? Nu cea mondenă, operată și supra-garnisită cu silicoane  și botox în buze!  Nu pot să suport  așa numita femeie hiper-perfectă!                                                                                

Întreb de femeia naturală, din middle class. Poate fi identificată în   tipul de vedetă gen Carmen Brumă?  Dar  Carmen Brumă,  în postura de  vedetă,  iese din  common sense.                                                 

Așadar, mă întreb ce face  marea majoritate a femeilor din clasa medie?   Marea majoritate a sexului frumos  muncește  mult și se destinde, acasă,  vizionând   filme romantice,  de genul ,,Tânăr și neliniștit” sau alte filme de același  gen.                                                                                                 

 Dar femeia actuală, din clasa mijlocie, începe să-și ducă existența singură.  Este ea o egoistă? Nu!  Dar vrea  un partener fidel. Or,  biologic,  bărbatul este  un poligam. Nu toți bărbații înșală, dar toți se gândesc  la asta.                                                                                      

 Devenită independentă financiar, femeia actuală   preferă, în locul aroganței masculine, singurătatea; e tentată de țigări, cafea,  dulciuri, băuturi tari,  se află  într-o luptă acerbă cu kilogramele, mereu în criză de  timp, deseori  păcălită  de meseriași  neserioși și  perfizi,  uneori  trasă pe sfoară de manipulatori și escroci sentimentali, jignită  de șefi, hărțuită  de bărbații tupeiști, înșelată sau părăsită de iubiți,  mereu în  pericol  de a fi  genul de Umbrelă-de-vreme-rea?                                        

 Să  luăm  drept model, al femeii actuale,  pe  eroina   Bridget Jones, pe care ne-o propune   scriitoarea britanică,   Helen Fielding,  în romanul -   Bridget Jones: la limita rațiunii?                                              

Bridget e femeia  care citește  cărți de psihologie  aplicată de circumstanță, ca spre exemplu: Bărbații sunt de  pe Marte, femeile de pe Venus,  Inteligența afectivă, Cum să te iubești pe tine însăți, Cele cinci stagii ale legăturilor sentimentale, Bărbatul de azi explicat femeilor  și altele de acest gen.

Romanul  se încheie  într-un fericit happy-end,   cu împlinirea  profesională și a dorinței de iubire a eroinei.  E un  sfârșit, în genere bun, pentru oamenii buni. Dar nu toate poveștile cu și  despre  femei au un sfârșit fericit.                                                                 

Sunt femei care  suferă enorm,  metamorfozându-se treptat  în adevărate cotoroanțe , în general din cauza indolenței  și abrutizării  bărbatului, a eșuării sociale a progeniturilor; ele  mor încă  tinere de inimă rea.                                                                                                           

Ce eroină  din literatura  română își  pot alege româncele  drept model?

Eroina  lui Sadoveanu -  Vitoria  Lipan, Ancuța  de la Hanul Ancuței  sau tipologiile  din comediile lui Caragiale -  Veta cea iubăreață, care se dăruiește lui Chiriac   cu frenezia așteptării iubirii de-o viață. Sau  Zoe cea cochetă ce pozează în damă onorabilă – genul de madame Bovary! Ori  pătimașa și capricioasa Ela, personajul feminin creionat de Camil Petrescu în  Ultima noapte de dragoste, întâia noapte  de război?!                                                                                

Cu care din aceste personaje  se identifica femeia româncă actuală?! 

Să nu le judecăm, prea aspru  și să nu aruncăm primii  cu piatra  în ele!  Nu avem acest drept, atâta vreme cât noi, bărbații,  nu  suntem  fără de păcat. Femeile  trebuiesc iubite! Măcar de 8 Martie.                                                               

Vasile Anton, Iași, 8 martie 2012